Creasta Nemirei e sit Natura 2000 — 3.509 hectare cu 11 tipuri de habitate: făgete, molidișuri, tufărișuri alpine și turbării. E genul de munte în care natura încă face regulile.
Aici crește Saxifraga cymbalaria — sclipeții —, specie care în România se găsește doar în Nemira. Tot pe creastă: floarea de colț, emblema muntelui înalt.
Rezervația adăpostește 19 specii de mamifere protejate — urs brun, râs, lup, cerb roșu — și 103 specii de păsări, între care cocoșul de munte. Mai discret: vipera comună și salamandra.

Sus, sub creastă, pădurea ascunde Bălțile Nemirei — ochiuri de apă liniștită cu trunchiuri scufundate și maluri de mușchi, rămase dintre turbăriile masivului. Sunt printre cele mai tăcute locuri din Nemira și un popas firesc pe tura de creastă care coboară spre coada lacului.
Pe traseele omologate care urcă spre Vf. Nemira Mare, Vf. Țiganca și Șaua Nemirei — patru dintre ele pornesc din Sălătruc, chiar din zona cabanei. Vârfurile trec de 1.300 de metri (Nemira Mare, 1.649 m).
Din curtea Cabanei Marisa pornesc potecile — iar seara te așteaptă foișorul cu grătar și vatră.